Analiști și manageri de fonduri de investiții unguri sunt de părere că Ungaria este următoarea țară care ar putea fi lovită de agențiile de rating.
Evenimentul nefericit ar putea avea loc până cel mult la finalul acestui an și ar pune capăt pentru moment atractivității proverbiale pe care Ungaria o are pentru investitori.
Investitorii chestionați de către portfolio.hu sunt de părere că Ungaria este în pericol să ajungă în categoria "junk", adică în zona nerecomandată pentru investiții.
Cineva i-a șocat pe unguri. Apoi i-a calmat
Agenția de presă Reuters a pus pe jar toată presa din Ungaria în cursul zilelor trecute după ce a publicat o știre în care era citat CEO-ul agenției ungare de management a datoriei de stat.
Care era informația care i-a șocat pe unguri: "Există riscul ca Ungaria să-şi piardă ratingul din categoria investment-grade cu ocazia reviziilor ce urmează a fi efectuate luna viitoare de Standard&Poor's şi Moody's, a declarat preşedintele Agenţiei pentru Managementul Datoriei Guvernamentale din Ungaria (AKK), Gyula Pleschinger, transmite Reuters."
Știrea a fost corectată ulterior cu o declarație a lui Gyula Pleschinger în care acesta arată că i-au fost interpretate în mod eronat cuvintele și că de fapt el a vrut să spună exact pe dos, și anume că Ungaria nu riscă să fie retrogradată.
Rămâne totuși un mister dacă în acest caz a fost o greșeală a prestigioasei agenții de presă sau pe Gyula Pleschinger l-a luat gura pe dinainte.
România a ieșit din zona non-investement grade
Agenţia de evaluare financiară Fitch a îmbunătăţit ratingul pentru credite pe termen lung, în valută, al României la "BBB-" de la "BB+". România este recomandată pentru investiţii, conform comunicatului Fitch. Astfel, se recunosc meritele acordului dintre Guvern și Fondul Monetar Internațional.
Calificativul pentru credite pe termen lung în lei a fost revizuit în urcare de la "BBB-" la "BBB", în timp ce plafonul de ţară a fost îmbunătăţit de la "BBB" la "BBB+". Ratingul pentru credite pe termen scurt a fost revizuit în creştere de la "B" la "F3", se arăta într-un comunicat al Fitch.
"Upgrade-ul reflectă progresele realizate de România în recuperarea de pe urma efectelor crizei financiare, inclusiv o revenire a creşterii economice, reducerea deficitului de cont curent şi reducerea deficitului bugetar”, se preciza în comunicatul Fitch.
Și totuși Nokia a plecat de la noi, nu de la ei
Nokia, cel mai mare producător mondial de telefoane mobile, a anunţat concedierea a 3.500 de angajaţi din cauza închiderii fabricii din România şi a reorganizării afacerilor companiei finlandeze. Fabrica de la vecinii unguri a scăpat deși va avea parte de concedieri. Au reușit ungurii încă o dată să fie mai atractivi decât noi?
În scrisoarea internă pe care a trimis-o angajaților, conducerea companiei a anunțat că închide fabrica de la Jucu pentru că în Europa este cerere ridicată pentru smartphone-uri, nu pentru telefoane ieftine.
Dacă facem o comparație cu fabrica de la Komarom, fabrica de la Nokia producea telefoane precum modelul 1208, în timp ce la unguri se produceau telefoane mult mai avansate, iar fabrica, denumită la momentul deschiderii în 1999 "Fabrica Viitorului" poate fi mai ușor adaptată la cerințele pieței de care vorbeam mai sus.
Ca o informație suplimentară dar prețioasă, Nokia a sărbătorit anul acesta producția a 500 de milioane de telefoane. Aici s-au fabricat modele foarte bine vândute precum 2760, 6300, 5800 ExpressMusic și N79.
Finlandezii doresc să se concentreze cât mai mult pe fabricile din Salo, Komarom şi Reynosa care se vor reorienta dinspre partea de asamblare către dezvoltarea de software specific pentru fiecare piaţă.
Aici trebuie spus faptul că după scăderea cotei de piață a sistemului de operare Symbian, Nokia a realizat un parteneriat cu cei de la Microsoft pentru ca viitoarele telefoane să fie realizate pe platformă Windows Mobile.
În ultima perioadă, Nokia a început să fie supusă la presiuni, în condiţiile în care a pierdut teren pe segmentul smartphone în faţa rivalilor Apple şi Google, ceea ce poate constitui un argument în plus că telefoane precum o fabrică de modele 1208 nu mai avea nicio utilitate.
Ungurii, măcinaţi de criza datoriilor. Stăm mai bine ca ei
Debt-Wage Index of Liberty (DEWIL) este un indicator care numără câte luni ar trebui să muncească angajații unei țări plătiți cu salariul mediu brut pentru a achita datoria publică a țării. Foarte interesant este că indicatorul arată, practic, cât de sufocată este o economie de datoriile publice fără a lua în calcul ponderea datoriei în PIB.
România stă neașteptat de bine la acest raport comparativ cu celelalte țări din Uniunea Europeană. În mai puțin de nouă luni întreaga datorie publică ar fi achitată de salariații de la noi (salariații, adică persoanele angajate, nu întreaga populație), conform calculelor făcute de cei de la Corvinus University of Budapest, pe baza datelor Eurostat și OECD. „Campioană” la acest capitol este, evident, Grecia, unde salariații ar trebui să lucreze degeaba 51 de luni, iar pe locul secund se află Italia cu 33 de luni. Ungaria ocupă locul al treilea cu 27 de luni, în timp ce la polul opus se află Estonia cu două luni, Bulgaria cu șase și Luxemburg cu opt luni, imediat după România.
DEWIL arată cum statele cu datorii publice mari, precum Germania, Franța sau Irlanda au o capacitate de returnare mai bună decât state cu datorii mai mici în PIB, precum Ungaria.
La fel de interesant este și indicatorul care calculează câte luni ar trebui să lucreze angajații din sistem (plătiți tot cu venitul mediu brut) ca să acopere toate veniturile bugetare. România se află tot pe ultimele locuri (în zona pozitivă deoarece studiul pleacă de la ideea „așteptărilor” guvernamentale), cu un număr de 9,8 luni necesare acoperirii veniturilor. Salariații germani au nevoie de 8 luni, iar cei din Marea Britanie de șapte.
La polul opus se găsește Luxemburg (unde, de fapt, nu prea muncește multă lume) cu peste 18 luni, iar Ungaria se situează pe locul secund, cu peste 15 luni, urmată îndeaproape de Norvegia (care are însă venituri extrabugetare mari) și de Grecia.
Desigur, la restul indicatorilor România nu mai stă bine deloc. O consecință directă a veniturilor reduse de la noi este suma anuală medie a veniturilor bugetare din toate taxele și impozitele colectate de la fiecare angajat (fiind incluse aici și sumele plătite de anajator). Guvernul aducă circa 9.000 de euro pentru ficare salariat, fiind depășită cu puțin și de Bulgaria, în timp ce Ungaria adună circa 18,500 de euro, peste Polonia, cu 14.000 de euro.
La indicatorul PIB pe cap de locuitor, România este pe penultimul loc în Europa, cu un total de circa 12.000 de euro, puțin peste Bulgaria, cu 11.000 euro. Ungaria și Polonia au aproximativ 16.000 de euro, Portugalia aproape 20.000 de euro, Franța circa 26.500 de euro, iar Germania 29.000 de euro. Luxemburg este campioană cu 70.000 de euro, urmată de Norvegia cu 44.000 de euro.
Post new comment