Inflaţia nu se combate neapărat cu depozite în euro iar dobânzile mari la lei nu sunt neapărat soluţia optimă. Află cum să economiseşti inteligent în funcţie de destinaţia banilor.
Unul din cinci români activi are deschis cel puţin un depozit bancar. Potrivit unui studiu al Fondului de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar, suma medie economisită este de 100 de euro pe lună sau aproximativ 20% din salariul mediu pe economie.
Peste 80% dintre români economisesc în lei şi doar puţin peste 2% aleg să constituie depozite în mai multe monede pentru a se proteja de inflaţie sau de fluctuaţiile cursului valutar. Dar care este cea mai eficientă formă de economisire? Să ţinem banii doar în euro în perioadele în care inflaţia este mare? Să economisim doar în lei pentru că dobânzile la depozitele în euro au ajuns la niveluri extrem de mici? Să constitui un depozit pe termen lung pentru a profita de o dobândă avantajoasă, sau unul pe termen scurt pentru că te aştepţi ca randamentele să mai crească? Toate variantele pot fi valabile însă întotdeauna trebuie luat în calcul un factor fundamental: destinaţia finală a fondurilor economisite.
Nu este totuna să strângi bani albi pentru zile negre cu a economisi pentru a cumpăra o maşină. Protecţia absolută împotriva inflaţiei nu este neapărat un argument covârşitor în favoarea depozitelor în euro sau dolari la fel cum dobânzile mari la lei nu oferă neapărat satisfacţii pe măsură. Dacă economisim pentru a achita datoriile, de exmplu, ideal este ca moneda depozitului să urmeze structura datoriei.
Dacă economisim pentru locuinţă, trebuie luat în seamă că preţurile pe piaţa imobiliară sunt calculate în euro, nu în lei. Majoritatea celor care au un depozit bancar(peste 69% potrivit Fondului de Garantare) pun bani deoparte pentru că se aşteaptă să vină vremuri mai grele. Cu alte cuvinte, ei strâng bani pentru eventualitatea în care le scad veniturile sau, mai grav, rămân fără un loc de muncă.
Destinaţia banilor economisiţi o reprezintă cheltuielile curente. Pentru produsele alimentare, în ciuda inflaţiei, mai avantajoasă este economisirea în lei pentru că oferă dobânzi duble faţă de euro. Oricum, în cazul în care alegeţi să economisiţi în euro inflaţia se va vedea în cursul de schimb în condiţiile în care, preţul alimentelor, de exemplu, este în lei. Pe de altă parte, în cazul cheltuielilor cu chiria sau cu telefonul mobil este avantajoasă economisirea în euro pentru că preţurile la aceste servicii depind şi ele direct de euro.
Depozitul bancar, perfect pentru românul mediu
Aurul fost dintotdeauna, mai ales pe timp de criză o soluţie de luat de seamă. De la începutul acestui an, preţul unui gram de aur a crescut cu aproape 15% la peste 170 de lei pe gram, potrivit datelor BNR. Faţă de august 2010 creşterea a fost de peste 28%. Cu alte cuvinte, cine a cumpărat aur la începutul acestui an a obţinut un randament de peste trei ori mai mare decât cel la un depozit în lei. Riscul este însă cu mult mai mare din moment ce dobânda la depozit rămâne fixă iar preţul aurului poate scădea oricând, mai ales că în acest moment să află la niveluri fără precedent.
O altă soluţie o reprezintă titlurile de stat, mai sigure decât depozitele bancare, cu randamente asemănătoare însă foarte greu de achiziţionat din România. Băncile oferă această facilitate doar clienţilor consideraţi de lux.
O a treia variantă ar fi achiziţionarea de acţiuni. Câştigurile pot fi substanţiale însă riscurile sunt pe măsură. În plus, tranzacţiile cu acţiuni presupun o educaţie financiară cel puţin de nivel mediu dar şi alocarea unei părţi importante din timpul pe care îl aveţi la dispoziţie. Astfel că, depozitul bancar rămâne soluţia optimă pentru românul mediu, singura formă de economisire la îndemână care presupune riscuri mici şi randamente decente.
20% din populaţia activă a României are cel puţin un depozit bancar, majoritatea în lei. Fiecare român pune deoparte, în medie 100 de euro pe lună
Post new comment