România nu mai este în profilul de risc al investitorilor imobiliari instituţionali, care sunt susţinuţi de bănci, fonduri de pensii sau companii de asigurări.
Tranzacţiile care se încheie în prezent nu depăşesc valoarea de 2-5 mil. euro, potrivit Silvianei Badea, country manager al grupului australian Valad.
Apetitul acestor investitori se opreşte la Europa Centrală, România reprezentând în acest moment doar un semn de întrebare.
„Ceea ce vor investitorii instituţionali să cumpere nu este de vânzare, deoarece acest tip de proprietăţi nu sunt distressed (active ale unor companii cu dificultăţi financiare n.red.).
România are câteva portofolii, pe care le poţi număra pe degetele de la o mână, care ar putea fi interesante pentru un investitor instituţional. Ca să se dea jos din pat pentru mai puţin de 70 de mil. euro nu face sens”, a declarat într-un interviu acordat Capital Silviana Badea.
Ea mai spune că proprietarii portofoliilor „interesante” de pe piaţa locală, nu îşi vor scoate imobilele pe piaţă decât în momentul în care va dispărea ideea de distressed.
„Cei care sunt deja pe piaţă s-au fript în mod clar, în marea lor majoritate. Cu toate acestea ei nu ies din investiţie, au viziune pe termen lung, îşi văd pierderile pe România în momentul acesta şi stau”, explică oficialul Valad.
Cu ochii pe oportunităţi
Chiar dacă investitorii instituţionali au „bani mai ieftini”, aşteptărilor lor în ceea ce priveşte preţul proprietăţilor se apropie de cel al fondurilor de tip private equity (fonduri de investiţii închise cu capital de risc, care se ocupă cu achiziţionarea de acţiuni la companii private), care caută chilipiruri imobiliare.
„Investitori de tip private equity sunt, dar tranzacţiile în care sunt implcaţi nu sunt făcute publice, deoarece au structuri de deal-uri mai speciale. Ei iau părţi dintr-o tranzacţie, fac preluări de datorii sau acţiuni într-o companie.
Aceste fonduri fac mai puţine preluări de active. Realitatea este că nici chiar aşa cerea cu oferta nu s-au întâlnit. Sunt tranzacţii mici de sub 2-5 milioane de euro, nu mai sunt de sute de milioane ca în trecut”, subliniază Silviana Badea.
Grupul australian Valad, susţinut de fonduri de pensii ca ING sau Aviva, a intrat pe piaţa românească în 2007 prin achiziţia fondului britanic Teesland iOG.
Planul companiei era să construiască în parteneriat cu italienii de la Cefin între cinci şi şapte centre logistice în oraşe cu peste 100.000 de locuitori, investiţia medie pentru un proiect fiind de circa 70 mil. euro.
Au trecut aproape trei ani de la anunţ, timp în care compania şi-a regândit afacerile locale.
Valad administrază un portofoliu imobiliar format din circa 1.000 de proprietăţi răspândite în 13 ţări, a cărui valoare se ridică la 9 mld. dolari.
... articol original
