Cu efect dezamagitor pe piata constructiilor, programul continua cu motorul subturat Guvernul va aproba maine prelungirea facilitatii si alocarea a numai 200 de milioane de euro plafon de garantare, fata de 700-1.000 de milioane de euro la editiile precedente

Programul „Prima casa” a fost una din masurile anticriza initiate de guvern pentru a sustine sectoarele economice prioritare. Obiectivul principal era sa deblocheze activitatea de creditare si sa impulsioneze sectorul constructiilor.

Cei doi ani in care s-a derulat programul (2009-2010) ne arata rezultate multu­mi­toare pe partea de creditare si deceptie in ceea ce priveste relansarea sectorului de constructii.

Mai mult chiar, din 2009, cand guver­nul a lansat „Prima casa”, criza in secto­rul constructiilor rezidentiale s-a adancit si mai tare.

Astfel, in 2009, sectorul de cons­tructii si-a micsorat volumul de acti­vitate cu 12,2%, iar cel al locuintelor noi cu 13,3%.

Statul a vrut sa corecteze tendinta si, incepand cu 2010, a operat modificari la programul „Prima casa 2” (aferent anului 2010), astfel incat acesta sa fie accesat si de cei care doresc sa constru­iasca de la zero.

Un an mai tarziu, constructiile rezidentiale au consemnat un regres de aproximativ 40%, iar sectorul in ansamblu -15%.

Contributia progra­mului „Prima casa” la sectorul de noi cons­tructii rezidentiale a fost extrem de insignifi­anta, bilantul preliminar al pro­gra­mului aratand pentru 2010 acordarea a nu mai putin de… cinci credite pentru constructia de locuinte.

In primavara lui 2009, oficialii guver­namentali declarau ca proiectul „Prima casa” va fi valabil pe o perioada de patru ani, iar prin intermediul acestuia vor fi construite aproximativ 50.000 de locu­inte.

Declaratia a fost facuta de ministrul pentru IMM-uri la acea vreme, Cons­tantin Nita, care spera ca in primul an al programului sa fie construite sau cumpa­rate 16.000 de locuinte.

La doi ani dupa experimentul „Prima casa”, esecul guvernului de a scoate sectorul construc­tiilor rezidentiale din groapa in care a fost impins de criza este recunoscut pana si de oficialii implicati in gestionarea pro­gra­mului.

Astfel, in noiembrie anul trecut, Aurel Saramet, presedintele FNGCIMM, admitea ca „Prima casa” nu a avut efectul de antrenare mizat de stat.

„S-au cumparat aproximativ 72% din locuinte vechi, construite inainte de 1990, iar 25%-26% au fost imobile construite du­pa 2008, deci aflate in stoc la dezvoltatorii imobiliari”, declara Saramet.

El a afirmat ca efectele de multiplicare au fost in alte zone de deblocare financiara, dar progra­mul nu a avut efectul de antrenare pen­tru cresterea in sectorul de constructii.

Nu dublata, eliminata

Bancile au propus Ministerului de Finante anumite schimbari pentru programul „Prima casa”, insa asa cum lasa de inteles seful FNGCIMM, autori­tatile nu le-au acceptat.

Bancherii au recomandat, printre altele, cresterea pla­fo­nului de garantare acordat de stat cu 10%-15%, astfel incat valoarea creditelor acordate sa creasca la 100.000-120.000 de euro.

Era evident ca propunerea nu are insa nicio legatura cu cererea reala, pu­te­rea financiara a cumparatorilor dimi­nuan­du-se in ultimii ani.

In prezent, bancile sunt impovarate cu un portofoliu masiv de garantii pe locuinte cu preturi cuprinse intre 90.000 si 120.000 de euro, iar ridicarea plafonului de garantare le-ar usura de acest balast.

Adrian Crivii, directorul companiei de evaluare Darian, crede insa ca sansa iesirii din criza este relansarea cererii sol­vabile.

„Asa cum guvernul a luat decizia de a sprijini prin programul «Rabla» in­dus­tria auto, ar trebui sa ia masuri mai eficiente de relansare a industriei de constructii”, afirma Crivii.

El adauga ca prioritar ar fi ca statul sa gaseasca solutii financiare pentru a face rost de bani pen­tru investitiile in infrastructura si pentru plata datoriilor catre firmele de cons­tructii, pentru ca antreprenorii sa revina pe linia de plutire.

Totodata, programul „Prima casa” poa­te fi imbunatatit prin eliminarea pla­fon­ului de 60.000 de euro care nu face decat sa mentina artificial preturile locu­in­telor la nivel ridicat.

In plus, statul ar putea oferi cumparatorilor alte facilitati precum subventionarea dobanzilor, ter­mene de gratie etc. Sursa ar putea s-o constituie banii obtinuti din impozitarea suplimentara a proprietatilor.

„Daca ar trebui sa raspund la intre­barea de unde avem bani pentru toate acestea?, as spune ca statul, prin diferite ministere si institutii, mai administreaza prost si clientelar companii din sectorul energetic, detine participatii semnifica­tive, care ar fi atractive la privatizare si ar crea surse pentru o relansare economica bine gandita si pe baze sanatoase”, explica Adrian Crivii.

„Prima casa”, rezumat la doi ani

Potrivit unui raport al guvernului, de la inceputul programului „Prima casa” (jumatatea anului 2009) si pana la sfarsitul lui 2010, au fost acordate 33.160 de garantii in valoare de 1,36 miliarde de euro.

In 2009 au fost date 12.030 de garantii, in valoare totala de 504,7 mil. euro, insa in urma unor solicitari de renuntare, numarul acestora totalizeaza doar 11.627 (in suma de 487,4 milioane de euro).

Dintre cele 11.627 de dosare aferente anului 2009 un procent de 27,25% reprezinta locuinte finalizate dupa anul 2008.

In 2010 programul „Prima casa” a continuat pentru locuintele achizitionate in baza antecontractelor de vanzare-cumparare incheiate pana la data de 15 februarie 2010, in limita diferentei ra­mase neutilizate pana la sfarsitul anului 2009, respectiv 512,6 mil. euro.

Din acest plafon, pana la data de 29 noiembrie 2010 au fost acordate inca 6.676 de contracte, in valoare de 273,8 milioane euro.

Noul plafon pentru anul 2010 („Prima casa 2”), a fost in valoare de 700 de milioane de euro, din care s-au consumat pana la data de 29 noiembrie 2010 aproximativ 538 mil. euro pentru un numar de 13.319 contracte (77% din cota anului).

Totodata, din totalul contractelor emise prin programul „Prima casa 2” (2010) au fost achizitionate 250 de imobile noi sau nefinalizate.

Din totalul de 33.160 de locinte tranzactionate in doi ani, FNGCIMM a cerut Ministerului Fi­nantelor plata garantiei pentru opt locuinte cumparate prin cele doua pro­grame „Prima casa”, dupa ce cum­paratorii nu si-au mai putut achita ratele catre banca.

... articol original