Într-o piaţă imobiliară confuză, în mare parte blocată, aproape toată lumea vorbeşte numai de preţ. În perioada boom-ului imobiliar, investitorii se raportau strict la valoarea de vânzare sau de cumpărare.

Între timp, condiţiile economice s-au schimbat. Cu toate acestea, astăzi există jucători din acest domeniu care au acelaşi comportament.

În ţările dezvoltate, un factor primordial care influenţează percepţia publicului despre piaţa imobiliară este dat de timpul în care se vinde o casă. Preţurile nu fluctuează foarte mult comparativ cu perioada necesară finalizării unei tranzacţii din momentul în care o proprietate a fost listată.

În România, astfel de analize aproape nici nu s-au făcut şi, din păcate, evoluţia acestui barometru imobiliar este imperceptibilă sau nesemnificativă. Să însemne acest lucru că actuala criză nu a adus nicio schimbare în percepţia publicului despre imobiliare? Răspunsul nu e greu de aflat!

Cei care au avut inspiraţia să vândă înainte de spargerea booble-ului imobiliar au fost norocoşi. Puţini au intuit că piaţa o va lua la vale. Imobiliarele erau pentru oricine şi se credea că se poate vinde orice la orice preţ.

Dacă în perioada 2006 -2008 acest lucru se putea numi eroare, acum s-a transformat pentru mulţi într-o consolare. Totul a ţinut de timp. Speculatorii s-au resemnat şi vor trece ani buni până când acest cuvânt va fi rostit de aceiaşi “actori” imobiliari. Timpul a lucrat în defavoarea acelora care au intrat în acest domeniu nepregătiţi. Dar, oare, acum sunt mai conştienţi decât înainte?

Poziţionarea imobilelor, fie că e vorba de o construcţie rezidenţială sau nerezi­denţială, s-a dovedit cu adevărat impor­tantă. Location, location, location!

Cine a făcut imobiliare la “plesneală” sau la grămadă suferă acum de lipsă de clienţi. Timpul a făcut deja şi va face şi în viitor o selecţie foarte dură în acest domeniu. Preţul a trecut deja pe planul doi.

Cât timp un potenţial client nu consideră că o proprietate este astăzi o reală oportunitate, el nu va deschide buzunarul pentru niciun fel de nouă investiţie, fie că vorbim de cumpărare sau închiriere. Preţul nu va mai fi singura unitate de măsură, pentru că timpul lucrează în favoarea acelora care ştiu să evite greşelile trecutului.

Educaţia imobiliară se face în timp. Iar timpul înseamnă bani pierduţi sau câştigaţi! Spre surprinderea multora, timpul a “săpat” în valoarea imobilelor şi pentru beneficiarii cumpărătorilor prin programul “Prima Casă”.

Plafonul de 60.000 de euro s-a dovedit într-un timp scurt prea generos pentru cei care şi-au dorit să acceseze fonduri destinate primei achiziţii. Unui apartament cumpărat acum un an sau mai mult, dacă i s-ar face o reevaluare în prezent, valoarea lui nu ar depăşi 75% din cât a costat. Pentru unele case deprecierea va atinge curând şi 50%!

Perspectiva revenirii pieţei nu este prea apropiată pe acest segment de piaţă. La modul general, uzura blocurilor vechi va diminua şi mai mult valoarea acestui gen de proprietăţi.

Deşi creditele preferenţiale au fost şi rămân atractive prin acest program, se poate constata că, cel puţin momentan, toţi “fericiţii” cumpărători au pierdut de fapt bani. Direct - prin momentul la care s-a făcut tranzacţia şi indirect - prin trecerea timpului, raportat la posibilitatea revânzării în caz de nevoie.

E adevărat că nu mulţi au de gând să vândă, dar timpul le poate schimba pre­tenţiile locative sau poate să-i pună în faţa luării unei decizii de înstrăinare forţată de împrejurări nefericite.

Perspectiva apoape sigură a creşterii în timp a valorii Euribor va afecta şi mai mult profitabilitatea investiţiei imobiliare prin programul “Prima casă”. Preţurile s-au schimbat din cauza vremurilor, dar timpul se scurge imperturbabil. În aceste condiţii, intenţia Guvernului şi garantarea împru­muturilor respective se poate transforma în timp în profit exclusiv în favoarea fi­nanţatorilor. Din nou băncile îşi iau partea leului.

Investitorii care mai sunt activi pe piaţă caută oportunităţi. Timpul lucrează în favoarea lor. Acelaşi timp pe care-l măsoară şi potenţialii vânzători.

De cealaltă parte a “baricadei” acest indicator imobiliar se vede altfel. Pentru unii este o catastrofă, alţii îl percep ca o creştere a şanselor de noi achiziţii profitabile. Mai devreme sau mai târziu vor exista victime directe sau colaterale.

Pe zi ce trece, numărul activelor neperformante creşte. BNR monitorizează listele băncilor cu rău-platnici, care devin o problemă reală. Fără o revigorare sănătoasă a economiei, în 2011 vor fi multe victime în imobiliare. Cert este că timpul trece. În favoarea cui, rămâne de văzut. În defa­voarea cui putem să constatăm şi astăzi!

Dragoş Dragoteanu este proprietarul firmei de intermediere şi consultanţă în imobiliare Euroest, cu afaceri de 2,18 milioane de euro în 2009

...articol original