Intentia guvernului de a lichida locuinte cu chirie prin vanzarea acestora catre detinatorii actuali va pune in pericol stabilitatea sociala, iar lipsa unui fond important de apartamente cu chirie moderata va duce la migrarea tinerilor in afara tarii. Initierea programului de constructie a apartamentelor cu chirie la inceputul anilor 2000 a fost o idee incurajata la nivel european, unde guvernele obliga autoritatile publice locale sa creeze un astfel de fond ca o forma de sustinere a economiei private, dar si ajutor social. Parea ca Guvernul Romaniei a inteles acest lucru si in ultimii ani a dezvoltat aproximativ 25.000 de locuinte cu chirie. Comparabil cu alte tari, numarul este totusi insignifiant. Spre exemplu, in prezent aproape jumatate din locuintele cu chirie aflate pe piata franceza fac parte din programul guvernamental al locuintelor cu chirie moderata (Habitation a Loyer Modere-HLM). Dupa al Doilea Razboi Mondial, guvernul francez a initiat o serie de programe in cadrul planului „Villes nouvelles” care prevedea construirea de noi suburbii cu chirii moderate. In prezent, in Franta exista o lege care obliga autoritatile publice locale ca cel putin 20% din locuintele unei localitati sa faca parte din programul HLM. In Romania, in schimb, noua initiativa guvernamentala de vanzare a locuintelor cu chirie anuleaza eforturile unui deceniu de investitii publice. De aceea, din punctul de vedere al politicilor de locuire, vanzarea apartamentelor ANL este o masura contradictorie si de neinteles pentru ca, asa cum sustin oficialii, banii obtinuti vor fi reinvestiti in construirea de alte blocuri cu chirie. In definitiv nu este clar, guvernul vrea sau nu un fond de locuinte cu chirie? Pentru anul 2010, ANL are alocat programului pentru tineri un buget de 186 de milioane de lei, cu 54,8% mai putin fata de suma de care a dispus cu un an in urma, cand a beneficiat de 411 milioane de lei.

...articol original