Locatarii tot mai multor ansambluri rezidenţiale finalizate sau în curs de finalizare sunt nemulţumiţi de calitatea apartamentelor. Deficienţe de execuţie, termene depăşite cu anii sau lipsă de­ comunicare din partea dezvoltatorilor. Sunt doar câteva probleme ale cumpărătorilor de locuinţe noi.

Să te muţi dintr-un bloc vechi într-unul nou, aflat într-un ansamblu rezidenţial, nu înseamnă neapărat că standardul de viaţă şi confortul vor creşte pe măsura aşteptărilor iniţiale.

Există destule cazuri în care persoanele care au achiziţionat locuinţe în mult lăudatele şi promovatele cartiere rezidenţiale bucureştene şi-au manifestat, ulterior mutării în ele, nemulţumirea în legătură cu diverse probleme apărute. Să luăm, spre exemplu, cazul Confort City, un megacartier cu 1.680 de apartamente, situat în zona Vitan.

Îngrădirea accesului către proprietate

O problemă a locatarilor de aici este reprezentată de bariera de acces din bulevardul principal în zona parcărilor rezidenţilor. Unii dintre locatari contestă dreptul celor de la Domus Still de a amenaja astfel de bariere, motivînd că respectiva companie nu este proprietara terenului aferent parcărilor, lucru care nu-i permite să îngrădească accesul către şi dinspre acestea.

Majoritatea celor nemulţumiţi este reprezentată de locatarii care nu au achiziţionat locuri de parcare de la dezvoltator sau de către cei care deţin două autoturisme, dar au în proprietate un singur loc de parcare.

„Chiar dacă nu am un loc de parcare cumpărat, mă pot înţelege cu vecinii care au, astfel încât să pot parca uneori în incinta complexului", spune Alexandru D., proprietar al unei locuinţe din cadrul Confort City. Mai mult, adaugă locatarul, cei mai dezavantajaţi sunt vizitatorii sau rudele care, dacă depăşesc 40 de minute de staţionare, „vor trebui să plătească o taxă care, evident, intră în buzunarul companiei Domus Still".

Termene de livrare nerespectate

Clienţi nemulţumiţi există şi la Vitan Platinum Towers. O proprietară de aici, care a apreferat să rămână sub anonimat, ne-a spus că, deşi data maximă de livrare a apartamentului cumpărat, stipulată prin contract, era februarie 2009, aceasta s-a amânat pentru aprilie-mai 2010.

„Dezvoltatorul se obliga să achite proprietarilor despăgubiri lunare, calculate în funcţie de chiria practicată în zonă, în cazul întârzierilor, însă acest lucru nu s-a întâmplat", spune sursa noastră.

Problemele sunt în număr mare şi aici.Astfel, multe dintre planurile şi visele celor care s-au îndatorat pe perioade de zeci de ani la bănci par să se spulbere unul câte unul.

„Ajungem la momentul în care o să plecăm cu copilul nostru prin praf, printre macarale şi şantiere către grădiniţă. Sau poate ca blocurile C şi D, a căror construcţie s-a stopat, nu se vor mai finaliza niciodata. Şi atunci ne vom uita pe geam zi de zi şi vom vedea două blocuri care trebuiau să întregească un ansamblu în centru, dar care nu s-a mai finalizat din cauza lipsei totale de profesionalism a Platinum şi a lipsei unui business-plan care să-i protejeze de criza financiară", adaugă, pe un ton pesimist, aceeaşi sursă.

Deşi unii proprietari reclamă apariţia unor fisuri în unii pereţi de la Răsărit de Soare, reprezentanţii dezvoltatorilor susţin că acestea sunt normale şi se află sub control

Alternative promise, dar inexistente

Valentin Tănase, vicepreşedinte al Platinum Grup, nu a răspuns solicitării noastre de a comenta aceste acuzaţii ale clienţilor nemulţumiţi, deşi oportunitatea de a o face i-a fost oferită în repetate rânduri.

Într-un interviu acordat, recent, ziarului nostru, Tănase vorbea însă despre alternativele oferite clienţilor nemulţumiţi de întârzierea livrării locuinţelor, afirmând că aceştia au fie posibilitatea de a-şi recupera sumele achitate, fie de a se muta într-un apartament similar cu cel contractat. Declaraţia sa este contrazisă de persoana citată mai sus, care spune că ea însăşi face parte din categoria clienţilor cărora nu le-a fost oferită niciuna dintre opţiunile amintite de reprezentantul companiei.

O altă problemă invocată de proprietari este cea legată de comunicare, aspect aproape inexistent sau total deficient, la nivelul relaţiei vânzător-cumpărător.

Astfel, persoanele care au achitat deja sume consistente pentru apartamentele dorite au fost înştiinţate, printr-o notificare, că dezvoltatorul nu intenţionează să achite penalităţile prevăzute în contract, în cazul întârzierilor, deoarece lucrările au fost amânate din cauza... crizei! „Este absurd, în contract nu scrie undeva că penalităţile se achită în funcţie de motivul întârzierii, astfel că oamenii se simt de-a dreptul prostiţi de companie", mai spune sursa noastră.

Vânzătorii de iluzii

În Confort City, la peste 1.500 de apartamente, există doar câteva sute de metri pătraţi destinaţi locurilor de relaxare

Prezentarea, pe site-ul proiectului din Vitan, sună ademenitor: „situat foarte aproape de centrul Bucureştiului, chiar lângă staţia de metrou Mihai Bravu, cartierul tău are 312 de apartamente, în 4 blocuri turn, situate pe o suprafaţă generoasă.

Şi pentru că meriţi tot confortul , cartierul tău ţi-a pregătit de toate: 300 locuri de parcare subterană, grădină privată , sală de sport, intrare monitorizată prin video interfon, spaţii comerciale". Atrăgător,nu?

Dezvoltatorii evită penalităţile

Ansamblul Planorama este poate cel mai cunoscut exemplu în ceea ce priveşte nerespectarea contractelor de către dezvoltator. În prezent, întârzierea livrării apartamentelor plătite deja de oameni este de peste doi ani. Complexul, situat în Doamna Ghica, dezvoltat pe o suprafaţă de 18.000 de metri pătraţi va cuprinde 1.200 de apartamente cu una, două şi trei camere.

Dintre cele patru blocuri, doar două sunt în stadii avansate de construcţie. Culmea este, aşa cum declară Silviu R., proprietar, că, recent, BSR Europe, compania mandatată de Euro Habitat, dezvoltatorul ansamblului, îndeamnă cumpărătorii de locuinţe din proiect să renunţe la cererile de penalităţi, înaintate după circa doi ani de întârziere a predării unităţilor locative, pentru ca proiectul să fie livrat la noile termene stabilite.

Probleme sunt şi în ansamblul Răsărit de Soare, acolo unde locatarii au început deja să semnaleze unele erori de proiectare a clădirilor din complex, care au condus la apariţia unor fisuri în pereţi. Lansat cu mare fast „cu câteva luni mai devreme", proiectul pare să aibă o serie de deficienţe dacă nu în proiectare, atunci sigur în construcţie, lucru semnalat de noi cititorilor încă de la vremea lansării complexului, dar negat atunci de oficialii companiei.

În replică la sesizările privind apariţia unor fisuri în anumiţi pereţi, Romeo Căzănescu, director general al Conarg, spune că „persoanele care au trimis acele poze sunt fie clienţi rău intenţionaţi, fie persoane care reprezintă chiar competiţia, care doresc să ne denigreze".

În plus, oficialul Conarg mai spune că fisurile au apărut încă din faza de execuţie, odată cu dezvoltarea construcţiei, fiind oarecum normale.
Acestea apar pe fondul unor tasări normale, „luate în calcul de proiectantul de rezistenţă, care, în mare parte, s-au stabilizat". Mai mult, Căzănescu afirmă că dezvoltatorul are un contract încheiat cu INCERC (Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Construcţii şi Economia Construcţiilor), instituţie care monitorizează aceste fisuri.

Probleme pot apărea la orice ansamblu rezidenţial, şi nu neapărat din vina exclusivă a dezvoltatorului. Când însă acesta refuză cu încăpăţânare comunicarea cu clienţii sau neagă cu îndârjire deficienţele apărute şi nu încearcă să le remedieze, este clar că problema este în „curtea" lui.
Ce rămâne de făcut cumpărătorilor, în condiţiile în care o acţiune în instanţă durează şi ani de zile? Singura opţiune este să se adreseze instituţiilor de protecţie a consumatorilor, pentru ca alţi naivi să nu mai treacă prin aceeaşi experienţă traumatizantă.