Guvernul pregateste modificarea Codului muncii si ar putea sa-si angajeze din nou  raspunderea in fata Parlamentului, in septembrie sau octombrie, pentru un pachet de legi care privesc relatiile dintre angajat si angajator.

Printre actele normative anunţate de premierul Emil Boc care ar putea trece prin angajarea răspunderii se numără un cod al asistenţei sociale (care reduce substanţial ajutoarele sociale), modificarea Codului muncii şi a legii salarizării unitare în sectorul bugetar, legea sindicatelor, legea patronatelor şi legea contractelor colective pentru "flexibilizarea forţei de muncă", a anunţat premierul.

Ce ar urma să aducă noile modificări? Guvernul dă puţine detalii. Însă ceea ce se urmăreşte este, în primul rând, facilitarea concedierilor.

Săptămâna trecută, consilierul premierului, Andreea Paul-Vass, a enunţat într-un articol postat pe blogul personal filosofia Guvernului în această privinţă. Potrivit consilierului premierului, recuperarea decalajelor faţă de ţările dezvoltate ne obligă să revizităm în paşi alerţi Codul muncii în sensul flexibilizării, ne obligă să creştem vârstele de pensionare, respectiv să stimulăm munca printr-un mediu prietenos necesar creării de noi locuri de muncă şi prin renunţarea la politicile sociale asistenţiale abuzive: "Toate aceste obiective sunt prioritare la nivelul anului actual pentru Ministerul Muncii şi pentru Guvern".

Adrian Izvoranu, secretarul general al Alianţei Confederaţiilor Patronale din România, susţine însă că Guvernul nu poate elimina contractele colective de muncă aşa cum lasă uneori să se înţeleagă, întrucât acestea sunt prevăzute în legislaţia europeană, dar şi în Constituţie.

"Nu ar trebui să vorbim despre contractele colective, ci despre conceptul de «flexisecuritate» în relaţiile de muncă. Ar fi vorba, deci, despre flexibilizarea relaţiilor de muncă concomitent cu securizarea contractelor de muncă. Patronatele acuză, pe de o parte, că sunt prea multe prevederi obligatorii în Codul muncii, prea multe obligaţii faţă de procesul concedierilor şi o prea mare rigiditate. De cealaltă parte, oamenii vor siguranţa locului de muncă - este vorba, aşadar, despre această flexibilizare concomitent cu întărirea siguranţei locului de muncă", arată Izvoranu.

Dar în aceste vremuri de criză, continuă el, a avea siguranţa locului de muncă presupune a avea o competenţă foarte bună. Această siguranţă poate fi obţinută fie la un singur loc de muncă atunci când eşti foarte bun şi patronul nu renunţă la tine, fie de la mai multe locuri de muncă, când eşti bun la mai multe lucruri, iar angajatorii te caută, ceea ce, de asemenea, presupune o înaltă calificare, arată Izvoranu.

"Pe linia aceasta se merge. Eliminarea contractelor colective de muncă este o aberaţie", arată secretarul general al Confederaţiei Patronatelor.

...articol original