Chiar şi pe o piaţă în cădere liberă, giganţii construcţiilor au reuşit să obţină rezultate bune. Efectele crizei par să-i fi atins mai ales pe jucătorii medii şi mici, iar perspectivele rămân în continuare întunecate.
În 2009, primăriile au eliberat în jur de 49.000 de autorizaţii de construcţie pentru clădiri rezidenţiale, cu circa 20% mai puţine decât în 2008. Mai mult, suprafaţa însumată a clădirilor ce ar urma să fie ridicate pe baza respectivelor acte este de 8,8 milioane de metri pătraţi (cu 40% mai mică decât în anul precedent). Dacă investiţiile private aproape s-au prăbuşit, nici cele publice nu au stat mult mai bine. Cheltuielile de capital ale bugetului general consolidat au fost în 2009 de 5,5 miliarde de euro, faţă de 6,3 miliarde de euro în 2008. Nici nu e de mirare că, potrivit statisticilor oficiale, volumul lucrărilor de construcţii a scăzut cu mai mult de 12% anul trecut (date ajustate sezonier).
Cu toate acestea, cifra de afaceri cumulată a celor mai mari 40 de constructori autohtoni a fost, în 2009, cu 10% mai mare decât în 2008 (în lei). În euro, având în vedere deprecierea înregistrată de leu anul trecut faţă de moneda europeană (cu aproximativ 14%), afacerile celor mai importante 40 de companii au înregistrat o scădere de circa 5%. „Marile firme lucrează foarte bine la nivel de management de proiect şi au un antrenament al flexibilităţii. În plus, trebuie făcută diferenţa între construcţiile civile, unde sunt foarte multe proiecte suspendate în aşteptarea cererii, şi cele de infrastructură, unde, de bine de rău, se mai mişcă ceva“, spune directorul executiv al Patronatului Societăţilor din Construcţii (PSC), Tiberiu Andrioaei.
Cu alte cuvinte, cel mai puternic au fost lovite de recesiune firmele mici şi medii, multe din ele fiind dependente de subcontractarea unor porţiuni din lucrări mai mari, şi mai ales cele axate pe construcţii civile. Şi cifrele confirmă efectele recesiunii asupra domeniului. Potrivit studiului privind evoluţia numărului de falimente, realizat de Coface, dacă în decembrie 2008 erau în insolvenţă sau faliment 1.666 de companii din construcţii, la sfârşitul lui 2009, numărul lor urcase la aproape 2.500. „A trebuit să închid firma pentru datorii de câteva zeci de mii de euro. Mi-am mai păstrat câţiva oameni dintre angajaţi şi lucrăm la negru, ca înainte de boomul din 2006-2007“, povesteşte Daniel N., fost patron şi actual şef de echipă pe un şantier din zona Prelungirea Ghencea din Capitală.
Şi mulţi dintre constructorii care discută de sute de mii sau chiar milioane de euro au motive de îngrijorare. Imsat Bucureşti, care a finalizat anul acesta un contract de 17 milioane de euro, ce a constat în executarea instalaţiilor la mallul Sun Plaza, a încheiat anul 2009 cu o cifră de afaceri de 78 de milioane de euro, în scădere cu 40%. „Ca parte a strategiei noastre de anul trecut, la licitaţiile la care am participat am mers pe profit de supravieţuire şi chiar şi aşa unii au mers pe dumping. Banii îi recuperăm greu, pentru că toată lumea trece printr-o perioadă dificilă“, arată Ştefan Varfalvi, preşedintele companiei. El spune că o parte însemnată din cifra de afaceri vine de la contracte de automatizări industriale din afara ţării.
La rândul lui, Romeo Căzănescu, director general Conarg Real Estate, companie care a finalizat în Bucureşti peste 1.300 de apartamente, prag trecut doar de fraţii Negoiţă şi de Impact, afirmă că nu se poate spune că firma şi-a îndeplinit planurile anul trecut. „În fiecare trimestru, am venit cu schimbări de strategie. Am revenit cu planuri mai realiste, după cum a cerut piaţa. Anul trecut, am finalizat ansamblul Răsărit de Soare şi am început lucrările la prima parte din Quadra Place 2. Încă mai avem de vândut 15% din Răsărit de Soare, pentru că vânzările merg foarte greu în această perioadă, iar la Quadra Place 2 am vândut 20 de apartamente dintr-un total de 242 de unităţi“, arată acesta.
... articol original
