Perioada tulbure din economia românească şi-a pus amprenta şi pe piaţa spaţiilor de birouri. Chiriaşii ale căror afaceri nu au capotat, renegociază.
Iar atunci când nu ajung la o înţelegere, apelează la o soluţie de la începutul capitalismului autohton
Patronii fie restrâng numărul de metri pătraţi închiriaţi, fie îşi conduc afacerile din apartamente destinate iniţial locuitului.
“În noiembrie 2008 am renunţat la 23 dintre angajaţii firmei pe care o conduc. În plus, dificultăţile economice m-au determinat să găsesc şi un nou spaţiu unde să ne desfăşurăm activitatea”, povesteşte pentru Gândul Ciprian Enea, unul dintre acţionarii unei companii de publicitate specializată în domeniul turismului.
Din cele trei sedii ale companiei, care totalizau 240 de metri pătraţi, a optat pentru unul singur, de numai 100 de metri pătraţi. Chiria a scăzut pe măsură. “De la circa 2.900 de euro plătiţi lunar, am ajuns în prezent la un cost de 800 de euro”, precizează Enea.
Întreţinerea prea mare îi nemulţumeşte şi pe patroni
Firmele sunt puse pe fugă şi de costurile ridicate de întreţinere.
“Majoritatea clienţilor au ajuns la concluzia că sunt prea mari şi, chiar dacă proprietarii mai negociază la chirie, cheltuielile de întreţinere în cazul clădirilor de birouri sunt mai mari decât într-o vilă.
De aceea, o parte din chiriaşii din clădirile de birouri încep să se reorienteze spre vile. O altă cauză a acestei schimbări este şi creşterea ofertei de vile.
Multe companii au optat în trecut pentru clădiri de birouri şi pentru că nu aveau alternative viabile în vile”, a declarat pentru Gândul Irina Petrescu, unul dintre proprietarii agenţiei imobiliare Esop Consulting.
Ofertă mică, cerere şi mai mică
Şantiere noi, unde se ridicau clădiri moderne de birouri, împânzeau în urmă cu doi ani centrul şi nordul Capitalei.
Se miza pe o cerere record şi pe lipsa cronică din piaţă a unor astfel de clădiri. Însă, dacă în 2008, cifrele arătau că numai 2% dintre spaţiile de acest fel nu putea fi închiriate, în aprilie 2010, fusese atins pragul celor 17 procente, conform unui studiu al companiei de consultanţă imobiliară Cushman&Wakefield.
“La sfârşitul anului 2009, stocul total de spaţii moderne de birouri din Bucureşti ajunsese la 1,48 milioane de metri pătraţi închiriabili, în creştere cu 39,4% faţă de anul precedent”, spun reprezentanţii companiei de consultanţă imobiliară.
În ciuda acestui avans consistent, rămânem codaşii Europei Centrale la numărul de metri pătraţi de birouri aferent unei mii de locuitori.
Fiecărei astfel de unităţi îi corespund, în Bucureşti, un număr de 765 de metri pătraţi închiriabili, în Budapesta - 1.416 metri pătraţi închiriabili, iar în Praga - 2.159 metri pătraţi.
... articol original
