Înainte de a cumpăra o locuinţă, orice cumpărător trebuie să verifice câteva aspecte, pentru a se asigura că nu va scoate mai mulţi bani din buzunar în viitor. Preţul este unul dintre principalele criterii pe care le au în vedere cei care îşi caută o locuinţă. Însă, zona în care este amplasat imobilul reprezintă un alt criteriu de care e bine să ţinem cont. Elena şi Cristi voiau să îşi cumpere o locuinţă în toamna lui 2008, însă nu îşi permiteau ceva mai scump de 60.000 de euro. Au văzut numeroase locuinţe, iar unul dintre agenţi i-a dus la un bloc de pe o străduţă întunecată, la marginea cartierului Progresul.
“Din maşina agentului, drumul ni s-a părut scurt şi simplu. Însă, scara blocului arăta jalnic, iar apartamentul, deşi era foarte spaţios, necesita reparaţii capitale. Am plecat pe jos, ca să vedem şi noi zona. Am avut noroc că a trecut un taxi pe acolo, căci şoferul ne-a zis că el ia rar comenzi în zonă”, povesteşte Elena. Nu s-au mai întors în zonă şi au continuat să locuiască în chirie. Acum se gândesc dacă să ia un credit prin “Prima casă”. Oricum, nu vor mai vedea apartamente situate în zone “proaste”, chiar dacă sunt foarte ieftine.
Indiferent de vechimea clădirii, cumpărătorul trebuie să fie atent la instalaţiile sanitare, tehnice şi electrice, dar şi la structura de rezistenţă a clădirii, mai ales că Bucureştiul este unul dintre oraşele cu risc seismic.
“Cea mai bună locuinţă este este cea pe grinzi de beton cu pereţi din BCA sau cărămizi. Rezistenţa acestor blocuri este centrată pe grinzi. Dacă un locatar renunţă la anumiţi pereţi şi se produce un cutremur ulterior, riscul este mai mic decât în cazul unui bloc din plăci”, consideră Dan Tofan, specialist în renovări şi amenajări interioare.
Frica de cutremur
Lipsa unor pereţi ar trebui să de dea gândit unui potenţial cumpărător, deoarece legea interzice asemenea modificări, fără un aviz de la autorităţi. În plus, mulţi pereţi sunt dărâmaţi ţinându-se cont doar de aspect şi nu de siguranţa construcţiei. De aceea, “dacă sunt pereţi lipsă, trebuie făcute înscrisuri în fişa cadastrală”, explică Dan Tofan.
O plimbare scurtă prin clădire îi poate scuti pe potenţialii cumpărători de multe bătăi de cap, deoarece observând cât de îngrijită este casa scării îşi pot face o impresie destul de clară despre viitorii vecini.
“Când am ajuns prima dată în scara blocului am observat că toate cutiile poştale sunt vopsite frumos, la fel şi cele care încadrează contoarele pentru energie electrică. Liftul era foarte curat şi nu mirosea urât pe hol. Apoi am aflat că cei mai mulţi locatari sunt pensionari. Am făcut o alegere bună, căci, indiferent că se sparge o ţeavă, se arde un bec sau ninge şi trebuie curăţată aleea din faţa intrării, mereu are cineva grijă ca lucrurile să se rezolve”, povesteşte Nicoleta P.
Vecinii rău-platnici te lasă fără apă şi căldură
Femeia s-a uitat şi pe avizier, pentru a fi sigură că nu se mută într-un bloc cu restanţieri, dar şi la subsol, deoarece un subsol plin cu apă nu este un atu pentru niciun imobil. În timp, apa şubrezeşte rezistenţa imobilului. În plus, este o sursă de mirosuri urâte şi un “incubator de ţânţari”, după cum spune Nicoleta.
“Într-o clădire, cele mai scumpe investiţii sunt cele care nu se văd cu ochiul liber: structura, izolarea termică, hidroizolaţia, trasee de instalaţie. Un iluminat neadecvat, o alimentare cu apă fără presiune sau o încălzire insuficientă fac ca orice cumpărător să nu se bucure de investiţia făcută, indiferent de valoarea arhitecturală a imobilului. Plăcerea ochiului nu poate înlocui confortul asigurat de instalaţii”, explică Dana Rulea, managing partner la Amass Integral Solution.
...articol original
