România şi Bulgaria pot afirma, cu o anumită justificare, că sunt tratate ca membri de categoria a doua ai Uniunii Europene, după ce au aderat sub un regim de monitorizare, comentează Financial Times în ediţia electronică, notând că în România până şi voinţa de reformare pare să fi dispărut, potrivit Mediafax Business.

Cele două ţări au fost admise în UE, în 2007, sub un regim menit să le aducă la standardele de guvernare cerute de Europa, dar pe care acestea nu le-au atins încă. Din nefericire, aceste neajunsuri pun în pericol aderarea celor două ţări la spaţiul Schengen la termenul prevăzut, scrie Financial Times.

Cine răspunde pentru Schengen şi reactoare?

Aderarea României şi Bulgariei la Schengen era prevăzută pentru martie, dar, în decembrie, miniştrii francez şi german de Interne au rupt acest calendar, condiţionând intrarea în Schengen de îndeplinirea obiectivelor stabilite prin Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV), impus odată cu aderarea celor două ţări la UE.

MCV era menit să ducă la progrese în ceea ce priveşte justiţia, corupţia, iar în cazul Bulgariei şi crima organizată. Acum, în cel de-al cincilea an de apartenenţă la UE, Sofia şi Bucureştiul sunt departe de a-şi fi îndeplinit obiectivele, apreciază FT. Guvernul bulgar instaurat în 2009 a făcut progrese privind ameliorarea legislaţiei şi judecarea oficialilor corupţi, dar practica judiciară rămâne departe de a fi satisfăcătoare. În România, până şi voinţa de reformare pare să fi dispărut, potrivit publicaţiei britanice.

... articol original