Aproximativ 1.000 de absolvenţi au ieşit de pe băncile facultăţilor de limbi străine în acest an, iar o mare parte dintre aceştia s-au angajat pe unul dintre cele 3.200 de joburi scoase la concurs de firmele care şi-au deschis sau şi-au extins centrele de servicii de outsourcing în oraşe precum Bucureşti, Cluj, Braşov, Timişoara sau Iaşi. Scăderea prestigiului statutului de profesor şi lipsa altor oportunităţi de carieră i-au determinat pe mulţi studenţi sau absolvenţi de facultăţi limbi străine să accepte temporar un loc de muncă mai bine plătit în call centere, chiar dacă nu sunt întotdeauna mulţumiţi.

Aproximativ 10.000 de români s-au angajat în ultimii ani la diviziile de outsourcing ale unor giganţi ca Alcatel-Lucent, Genpact, HP, IBM, Oracle, Wipro, Sykes, Computer Generated Solutions, XL World sau ING Asigurări, pentru a presta servicii precum procesare de facturi sau suport IT pentru firme occidentale.

Facultăţile de limbi străine au scos anul acesta aproximativ 1.000 de absolvenţi, potrivit estimărilor Ministerului Educaţiei, iar o mare parte din tineri sunt deja angajaţi sau depun cereri pentru posturi în call centere pentru salarii care încep de la 300 - 400 de euro pe lună.

Dacă în trecut majoritatea acestor absolvenţi se înghesuiau pentru o funcţie într-o instituţie de învăţământ, salariile mici şi prestigiul scăzut al profesorilor i-au determinat să accepte orice loc de muncă prin care îşi pot suplimenta veniturile şi tototdată pot aplica ceea ce au învăţat în facultate.

"Rolul şi imaginea profesorului în comunitate a scăzut în ultimii ani, ceea ce a dus şi la o scădere în aspiraţiile tinerilor către o carieră preuniversitară sau universitară. Mulţi preferă să lucreze într-un call center pe un salariu de 300 - 400 de euro decât să urmeze o carieră în învăţământ pe un salariu de nici 200 de euro, mai ales că s-au redus cu un sfert salariile şi nici nu mai primesc bani pentru orele suplimentare", este de părere sociologul Alfred Bulai. Dacă în trecut profesorii mai puteau să-şi suplimenteze veniturile prin meditaţii, dezvoltarea învăţământului particular din ultimii ani a lovit puternic aceste practici şi de aceea chiar profesorii au încercat să ia mai multe norme sau să se implice în proiecte finanţate din fonduri europene pentru a-şi majora veniturile.

... articol original