Înstrăinarea unor sedii, cu posibilitatea închirierii ulterioare, devine o opţiune tot mai des luată în considerare. Nu doar de către privaţi, ci şi de instituţiile statului, care ar putea obţine sume importante din vânzarea unor imobile din patrimoniu.

Tranzacţiile de tip „sale and leaseback”, prin care vânzătorul are posibilitatea de a sta cu chirie în imobilul pe care l-a înstrăinat unui terţ, au fost întâlnite până acum, în special, în domenii în care recuperarea investiţiei este greoaie.

Cea mai notorie tranzacţie de acest tip a implicat hotelul Novotel din Capitală, care a fost vândut de grupul francez Accor, cu 29,5 mil. euro, diviziei de investiţii imobiliare a grupului austriac Erste. În prezent, Accor operează hotelul din postura de chiriaş, în baza unui contract pe termen lung.

Cui se adresează

Sistemul „sale and leaseback” este folosit mai ales de companiile care, având nevoie de cash, îşi vând activele unui terţ, după care le cumpără în leasing. Practic, vânzătorul îşi păstrează dreptul de uzufruct asupra activului respectiv, ca şi cum ar fi în continuare proprietarul acestuia. În acelaşi timp, însă, îşi asigură lichidităţile necesare. Unii experţi financiari afirmă că sistemul sale & leaseback este o „metodă de creditare” care, uneori, poate fi mai ieftină decât un împrumut bancar.

Societăţile care se află în prag de insolvenţă şi care dispun de active imobiliare pot privi această opţiune ca pe o metodă rapidă de stingere a unor datorii, fără a afecta activitatea zilnică a companiei.

„Proprietarul oricum îşi amortizează investiţia în imobil, iar chiria poate fi privită la fel. La semnarea contractului de «sale and leaseback» trebuie să se precizeze clar perioada pe care se face închirierea şi, de preferat, şi preţul la care se va face răscumpărarea. Dacă investitorul obţine randamentul dorit din chiriile încasate timp de cinci ani, plus suma primită drept răscumpărare, el este fericit”, subliniază Cristian Ustinescu, şeful departamentului de investiţii al companiei de consultanţă imobiliară DTZ Echinox.

Odată ce criza imobiliară a devenit evidentă pentru toată lumea, discuţiile despre „sale and leaseback” s-au înteţit, însă s-au lovit mereu de capitolul evaluare. Stabilirea unei valori juste pe o piaţă în care tranzacţiile lipsesc nu va mulţumi niciodată ambele părţi implicate într-un proces de vânzare-cumpărare. Lucrurile par să se schimbe în ultima perioadă, după ce proprietarii strâmtoraţi încep să accepte şi valori mai reduse.
 

... articol original