Numarul strainilor care au obtinut autorizatii de munca in tara noastra in primele sase luni ale lui 2010 a fost de sase ori mai mic decat cel anticipat de executiv pentru intreg anul.

Numarul muncitorilor straini din tara noastra - vazuti de romani ca o amenintare, pentru ca ar accepta salarii mai mici pentru un volum mai mare de munca - a scazut din acelasi motiv pentru care a crescut si numarul de someri: criza economica.

Asa arata statisticile oficiale, potrivit carora anul "de glorie" al imigrantilor (majoritatea din tari care nu sunt membre ale Uniunii Europene) a fost 2008, cand in jur de 15.000 de straini au primit drept de munca la noi, desi executivul preconizase un contingent maxim de 10.000 de lucratori.

Ulterior, numarul lor a scazut, ajungand ca, in prima jumatate a acestui an, sa fie eliberate doar 1.378 de autorizatii de munca din totalul celor 8.000 propuse de guvern, la solicitarea patronatelor si sindicatelor, dupa cum arata datele Oficiului Roman pentru Imigrari (ORI), prezentate intr-un studiu lansat de Blocul National Sindical (BNS).

Potrivit ORI, in total, in Romania lucreaza oficial in jur de 2.200 de chinezi si tot atatia turci, urmati de aproape 660 de cetateni din Republica Moldova.

"Ilegali" in criza

Insa reprezentantii BNS nu exclud varianta ca multi straini sa ajunga sa munceasca la negru, in conditiile in care patronii nusi mai permit sa plateasca birurile pe salarii. "Informatiile adunate, in urma unor discutii mai mult sau mai putin formale cu cetateni chinezi, ne-au sugerat o posibila crestere a sederilor ilegale, in urmatorul an", se arata in studiu.

De altfel, presedintele BNS, Dumitru Costin, sustine ca principala problema a muncitorilor straini este "executarea contractelor de munca si respectarea legislatiei de catre angajatorii romani". O mare problema o reprezinta si lipsa informatiilor legate de drepturile pe care strainii le au in Romania, adauga Costin.

Dintre toti, cetatenii chinezi "par cel mai vulnerabil grup dintre cele cercetate", mai ales din cauza necunoasterii limbii romane, dar si a costurilor foarte mari pentru intoarcerea acasa.

Majoritatea lucreaza in constructii, muncesc 11 ore pe zi si castiga cate 900 de euro pe luna. "Doar 300 de euro le revin lor, restul merg catre familie pentru a achita taxa de 10.000 de euro platita fimei intermediare din tara natala care i-a adus in Romania", mai arata autorii studiului. In plus, chinezii se tem de neplata salariului, de siguranta locului de munca, dar si pentru integritatea lor fizica. Cei mai multi au declarat ca vor sa se intoarca in China dupa terminarea contractului.

In ceea ce-i priveste pe vietnamezi, cercetarea arata ca si ei au ajuns in Romania tot prin firme de intermediere, insa nu au platit comisioane.

Majoritatea muncesc pentru prima data in alta tara si castiga, in medie, 350-390 de dolari lunar. Si ei vor sa revina in tara natala, dar, spre deosebire de chinezi, 17% au declarat ca ar fi tentati sa incerce sa ajunga in alt stat al UE.

Moldovenii, ca la ei acasa

In schimb, cetatenii moldoveni "nu par sa aiba constiinta unui imigrant, nefiind o pozitie cu care sa se identifice", arata cercetarea. Ei vin aici fie pentru a obtine cetatenia romana, fie pentru a lucra in alt stat UE.

Studiul realizat de BNS impreuna cu Forumul Roman pentru Refugiati si Migranti a fost realizat pe un esantion de 684 de lucratori chinezi, vietnamezi, moldoveni si romani, la care se adauga 336 de interviuri cu angajati si angajatori.

SPRIJIN

Birouri de consiliere pentru imigranti

Plecand de la rezultatele studiului, autorii proiectului vor sa creeze si centre de informare pentru lucratorii extra-comunitari care vor sa vina sa lucreze in Romania. In aceste birouri ce vor fi deschise la nivel national, cetatenii straini vor fi consiliati in ceea ce priveste legislatia in domeniul pietei fortei de munca din Romania, a legislatiei muncii, a drepturilor si a obligatiilor pe care le au si vor putea afla ce avantaje au in conflictele cu angajatorul daca se inscriu intr-un sindicat.

De asemenea, imigrantii vor primi o mana de ajutor pentru refacerea documentelor furate sau pierdute, dar si in cazul in care vor sa-si gaseasca un loc de munca in Romania fara intermediari.

... articol original