Guvernul se adaptează la criză tăind posturile din domeniile care se confruntă cu cea mai mare lipsă de personal. Cele mai recente date statistice arată că sistemul de sănătate şi cel de educaţie pierd de la lună la lună un număr mult mai mare de salariaţi decât administraţia publică. Asta în condiţiile în care Guvernul anunţa, încă de la începutul anului, că administraţia publică va rămâne fără 17.000 de angajaţi.

Ministerul Administraţiei şi Internelor anunţa la începutul acestui an că va disponibiliza  16.742 de salariaţi din administraţia publică locală în acest an. La sfârşitul lunii iulie, anunţul MAI a fost completat cu o Ordonanţă de Urgenţă care prevedea disponibilizarea a peste 53.000 de angajati din administratia locala.

"În urma calculelor făcute, şi avem analiza făcută pe fiecare unitate administrativ-teritorială din România, numărul de posturi peste normativ este de 53.432, din care număr de posturi peste normativul de bază - deci personal de disponibilizat pentru respectarea normativului va fi 38.666, numărul de posturi peste normativ la evidenţa persoanelor - 4.070, număr de posturi peste normativ la Poliţia Comunitară - 10.696", declara atunci ministrul Vasile Blaga.

În ciuda declaraţiilor şi deciziilor anunţate, Executivul  nu s-a ţinut de cuvânt. În mod paradoxal, Guvernul a considerat că este mai bine să taie din domeniile cel mai puternic afectate de lipsa de personal calificat, precum sănătatea şi educaţia, şi mai puţin din rândul funcţionarilor publici.

Numărul angajaţilor din sistemul de sănătate s-a redus cu 2.600 de persoane numai în luna iulie, în timp ce învăţământul a pierdut 2.400 de salariaţi. Potrivit INS, reducerile din administraţia publică au vizat doar 1.200 de posturi, adică jumătate din scăderile înregistrate în domeniile cu nevoie de specialişti.

... articol original