Eliminarea urbanismului derogatoriu nu a oprit ofensiva investitorilor in zonele centrale. Un sfert din livrarile noi pe piata spatiilor office din Bucuresti vizeaza zonele intens construite din oras.

Piedicile existente in procesul de avizare si obtinere a autorizatiilor pentru noi cladiri de birouri amplasate in zona centrala a Bucurestiului nu-i descurajeaza pe investitorii in astfel de imobile.

Partea centrala a Capitalei, cea mai aglomerata si inghesuita zona urbana din tara, continua sa atraga investitorii in goana dupa oportunitati comerciale.

Potrivit datelor culese din piata, peste un sfert din livrarile de noi birouri ce vor fi efectuate in acest an reprezinta proiecte localizate in zona centrala a Bucurestiului.

Astfel, din cei 161.000 mp de spatii ce vor fi oferite spre inchiriere pe raza municipiului, aproxi­mativ 43.000 mp sunt in cladiri realizate in inima Capitalei.

Analistii spun ca zona centrala este in continuare in topul preferintelor chiria­silor in virtutea mixului functional al zonei, aici putand fi regasite atat insti­tutiile centrale ale statului, cat si obiec­tivele social-culturale cele mai importante. Pentru investitori zona este un adevarat El Dorado, gratie profi­tabilitatii ridicate a imobilelor comer­ciale din zona.

In prezent, chiriile practicate de catre proprietarii de cladiri de birouri din zona centrala a Capitalei sunt aproape duble fata de ce se cere in celelalte parti ale orasului.

Astfel, daca un metru patrat de birou se inchiriaza in centru cu 18-19 euro/luna, in celelalte zone contractele se incheie la un pret de 10-11 euro/mp pe luna.

Cota spatiilor de birouri construite in zona centrala a fost in ultimii doi ani de aproximativ 25% din totalul livrarilor la nivelul Capitalei.

Randamentele superioare oferite de proprietatile din centru explica si de ce, in pofida noilor restrictii urbanistice, ritmul demolarilor din aceasta parte a orasului nu s-a redus, dimpotriva, pare sa fi capatat o noua forta.
 

Demolare pe Povernei

Ultimul exemplu este dat de com­pania Alecsandri Estates din cartierul Povernei-Caderea Bastiliei, care a reusit sa obtina acceptul autoritatilor pentru demolarea uneia dintre cele mai fru­moase constructii din zona.

Aflat la adre­sa Povernei nr.2, imobilul vechi de 120 de ani, realizat de faimosul arhitect Luis Blanc, a fost daramat pentru a face loc unui ansamblu de trei cladiri de birouri cu o suprafata totala de 23.800 mp - Alecsandri nr.8.

Terenul eliberat ca urmare a demolarii va fi comasat cu alt lot obti­nut in urma desfiintarii in 2009 a unei alte cladiri-monument.

Realizat in stilul neo-romanesc in perioada inter­belica, imobilul a fost  cunoscut ca fost sediu al SC Proiect Bucuresti SA din strada Alecsandri nr.4.

Noul complex de cladiri Alecsandri nr.8 se construieste la numai cateva minute de o alta cladire de bi­rouri ce urmeaza sa fie finalizata in acest an in cartierul Caderea-Bastiliei Po­ver­nei, respectiv Crystal Tower (16.000 mp).
 

Ofensiva Kiseleff

O alta lupta pentru terenuri din zona centrala se da in prezent in instanta pentru doua imobile-monument aflate pe Soseaua Kiseleff.

La sfarsitul lunii aprilie asociatia ,,Salvati Bucurestiul” a reusit sa opreasca demolarea celor doua imobile de pe Kiseleff nr. 45 A si B, construite intre 1920 si 1927, obtinand o sentinta a Tribunalului Bucuresti de suspendare a autorizatiilor de desfiin­tare.

Ce trebuie remarcat este parcul dintre cele doua, care reprezinta o replica in miniatura a gradinilor de la Versailles. Imobilul Kiseleff 45 B este pen­tru moment resedinta amba­sa­dorului Germaniei la Bucuresti.

In vara lui 2008, proprietara imobilelor, avo­cata Lucia Chereches, obligase Primaria Sectorului 1 sa emita autorizatii de desfiintare, desi primarul Chiliman refuzase acest lucru. Autorizatiile au fost emise pe 15 februarie 2011.

Asociatia gasise un viciu de procedura in procesul autorizarii in sensul ca nu Directia pentru Cultura Bucuresti, ci Ministerul Culturii era institutia abilitata sa emita avizele, fapt care demonstreaza un abuz al Directiei.

Pentru moment cladirile au fost salvate de la demolare, insa pro­prietara mai are posibilitatea unui recurs la Curtea de Apel Bucuresti.
 

Mai multa transparenta

Asociatiile profesionale si de prezer­vare a patromoniului cred ca derapajele urbanistice din Bucuresti vor fi posibile in continuare in pofida tuturor masu­rilor de ordin legislativ.

Serban Sturdza, director executiv Pro Patrimonio si vicepresedinte al Ordi­nului Arhitectilor din Romania (OAR), crede ca problemele privind patri­moniul tin de slaba functionare a institutiilor, in special a administratiei locale.

„Conflictele de interes, proce­durile netransparente, lipsa studiilor de feza­bilitate, a consultarii si interesele clien­telare care domina zona deciziilor de interes public din urbanism explica modul brutal in care se face dezvoltare urbana in Bucuresti”, afirma arhitectul.

La randul sau, Gruia Badescu, designer urban, spune ca Romania, in calitate de membru UE, a semnat si Declaratia de la Toledo, prin care s-a angajat sa isi dezvolte orasele dupa un model care sa nu genereze in viitor probleme majore de mediu si sociale.

Dintre cele 16 obiective ale Declaratiei tara noastra implementeaza numai cinci. Obiective precum participarea cetatenilor, crearea unor spatii publice de calitate, incurajarea economiei verzi, orientarea catre orase facute pentru pietoni si biciclisti sunt slab asumate, iar la capitolul conservarea patri­moniului construit esecul este evident, afirma Badescu.

... articol original