Pentru trei sferturi din recrutori, diploma de masterat nu are nicio greutate în momentul angajării. Pe de altă parte, 72% dintre licențiați sunt convinși că absolvirea unor cursuri de specializare le sporește șansele de a-și găsi o slujbă.

Marea majoritate a angaja­torilor nu pun deloc preț pe specializarea obținută de candidați. În plus, opt din zece oameni de resurse umane declară că nu au nicio preferință legată de universitatea din care provine absolventul. Totuși, din rândul celor pentru care contează specializarea candidatului, cei mai mulți preferă absolvenții de la stat, în defavoarea celor de la universitățile private.

Iar, tristă concluzie, cu cât o firmă a angajat mai mulți absolvenți, cu atât se plânge mai abitir de slaba pregătire a tinerilor ieșiți din facultate. Absolvenții care generează cele mai aprige nemulțumiri sunt, contrar opiniei generale, cei din IT.

Datele provin din studiul „Absolvenții recenți de învățământ superior și integrarea lor pe piața muncii“, realizat de Uniunea Executivă a Consiliului Național al Calificărilor și al Formării Profesionale a adulților (UECNCFPA). Raportul poate fi privit ca una dintre cele mai cuprinzătoare cercetări asupra acestui grup social, la studiu luând parte 5.576 de tineri care au absolvit facultatea în ultimii cinci ani, precum și recrutori din nu mai puțin de 4.000 de firme.

Arhitecții, cei mai fericiți

Una dintre principalele concluzii ale studiului relevă că există zeci de facultăți în țară urmate doar de dragul diplomei de licență, absolvenții acestora orientându-se ulterior spre slujbe care nu au nicio legătură cu specializarea  lor.

Este vorba, în principal, de facultățile de istorie, limba și literatura română, relații internaționale și studii europene și administrație publică. La polul opus, programele de studiu care conduc la angajarea în specializarea absolvită sunt medicină, arhitectură și urbanism, calculatoare, matematică, construcții civile și industriale și teologia pastorală, peste 60% dintre absolvenții acestor facultăți găsindu-și un loc de muncă în consonanță cu studiile făcute. Unii mai greu, alții mai rapid.

Dacă tinerii arhitecți se angajează, în medie, la o lună și jumătate de la obținerea licenței, absolvenții de științe exacte, științe agricole și silvice și științe ale naturii petrec, în medie, jumătate de an căutându-și de lucru.

În general, de altfel, absolvenții de arhitectură și urbanism pot fi considerați cei mai norocoși de pe piața muncii. Au salariile cele mai mari (a se vedea graficul alăturat), iar 14% dintre ei au mai multe slujbe (cel mai probabil, lucrează ca freelanceri pentru un număr mare de companii). „Angajarea din timpul facultății este foarte importantă, iar mare parte a studenților de la arhitectură lucrează din anii III și IV. Nu contează ce lucrezi atâta timp cât lucrezi“, spune Mălina Voicu, de la UECNCFPA. Aceasta, în condițiile în care puțin peste un sfert dintre absolvenții ultimilor cinci ani nu au loc de muncă în prezent.

Un alt aspect interesant este ritmul de schimbare a locurilor de muncă în rândul absolvenților. Potrivit raportului, în primii cinci ani de după terminarea studiilor, foarte mulți tineri (40%) schimbă trei locuri de muncă, 21% dintre ei lucrează în cinci firme diferite, iar 5% schimbă nu mai puțin de zece slujbe. Potrivit Mălinei Voicu, absolvenții de studii economice înlocuiesc cel mai des angajatorii. Totuși, este de presupus că datele se referă cu precădere la absolvenții din perioada anterioară crizei, fiind greu de crezut că un tânăr cu puțină experiență își mai poate schimba acum slujba după bunul plac.

Ca amănunt picant, un sfert ­dintre respondenți declară că au obținut primul loc de muncă prin „pile“. În schimb, doar 3% au fost ajutați de birourile de plasare din cadrul facultăților. Și, ați ghicit, cele mai multe universități din țară au în structura lor asemenea birouri.

... articol original