Ieri au început două săptămâni de negocieri cu Fondul. Principala problemă este dacă FMI va încuraja Guvernul să construiască un buget pe creştere economică, cu riscul ca bugetul să eşueze, cum s-a întâmplat în 2010.

România ar putea afla peste circa două săptămâni dacă şi câtă creştere economică va avea anul viitor, cum se vor mişca principalele impozite - cotă unică, contribuţii sociale, TVA, cam cum va arăta noul acord care ar urma să fie încheiat cu FMI la primăvară şi implicit cât de mare va fi volatilitatea cursului de schimb leu/euro.

Ieri au început la Ministerul Muncii primele discuţii oficiale dintre misiunea de evaluare a FMI şi autorităţi. Jeffrey Franks, şeful misiunii, a spus că previziunile Fondului referitoare la economia României ar putea fi ajustate, însă nu în mod semnificativ.

Modificarea prognozelor a devenit un exerciţiu curent pe parcursul acordului încheiat în primăvara lui 2009, până acum FMI revizuindu-şi calculele numai în sens negativ după ce a eşuat în tentativele de a surprinde tendinţele din economie. Deocamdată Fondul avansează o creştere a PIB de 1,5% pentru 2011.

Prognozele finale luate în calcul vor fi un instrument esenţial pentru construirea bugetului pentru anul viitor, proiectul vehiculat recent în presă, dar neasumat oficial, fiind deja suspectat de către analişti de supraestimări ale încasărilor potenţiale. Contextul discuţiilor cu FMI despre mersul economiei în 2011 este complicat de haosul de pe scena politică, reflectat ieri în Parlament în deciziile privind introducerea unei cote de TVA de 5% la alimentele de bază şi neimpozitarea veniturilor din pensii mai mici de 2.000 de lei, după ce fusese vorba despre impozitarea tuturor veniturilor de acest tip.
Dacă aceste decizii vor fi asumate politic inclusiv de şeful statului, vor pica şi tentativele principalului partid de guvernământ PD-L de a discuta cu FMI despre reducerea cotei unice la 12%, reducerea contribuţiilor sociale totale la 41% sau creşterea salariului minim la 700 de lei.

... articol original