La nivelul BucureStiului, inainte sau dupa cutremurul din 1977 reprezinta o intrebare de cateva mii de euro in momentul tranzactionarii unei locuinte, scrie revista Business Construct in numarul din luna decembrie, care va aparea in aceasta saptamana alaturi de Ziarul Financiar.

Astfel, un apartament cu două camere construit înainte de 1977 la o apropiere de circa 10 minute de o staţie de metrou este scos la vânzare - fără îmbunătăţiri majore - cu cel mult 50.000 de euro, în timp ce pentru o locuinţă similară construită după anul cutremurului proprietarii cer în jur de 60.000 de euro, conform anunţurilor postate pe site-urile de specialitate.

Din cele aproximativ 800.000 de locuinţe din Bucureşti, aproape 700.000 sunt apartamentele construite în perioada regimului comunist, majoritatea fiind dispuse în aproximativ 9.000 de blocuri, conform datelor de la Institutul Naţional de Statistică.

Dintre acestea, peste 300.000 au fost date în folosinţă după cutremurul din martie 1977, cele mai multe fiind grupate lângă marile bulevarde care au făcut legătura dintre cartiere şi centrul oraşului.

Cu toate acestea, nici la cutremurul din 1977, cel mai puternic din ultimii 50 de ani, nu blocurile finalizate de regimul comunist au fost cele care s-au prăbuşit, făcând aproape 1.500 de victime numai în Bucureşti. În aceste condiţii, se justifică diferenţa de percepţie asupra apartamentelor?

Blocurile comuniste au fost construite fără a avea “pretenţii arhitecturale”, cu suprafaţe modeste şi camere “îngrămădite”, finisaje şi instalaţii slabe, care cu timpul au devenit o problemă serioasă - ţevi ruginite, subsoluri insalubre -, dar care nu au neapărat o problemă de structură, cutremurele fiind una dintre principalele griji ale soţilor Ceauşescu.
 

Unde sunt blocurile de după ‘77

Imediat după cutremur, timp ce 15 ani, s-a construit în special în jurul marilor artere de circulaţie din Bucureşti.

Cele mai multe apartamente au fost făcute pe şoseaua Pantelimon şi străzile adiacente, unde au fost construite circa 27.000 de apartamente după 1977, cele mai multe locuinţe date în folosinţă într-un cartier după anul cutremurului.

Puţin peste 22.000 de apartamente au fost livrate în intervalul 1977-1990 şi de-a lungul şoselei Colentina, în timp ce în aceeaşi perioadă au fost construite 18.000 de apartamente în cartierul Rahova, pe lângă străzile Mărgeanului şi Petre Ispirescu.

Blocurile de la marginea Bulevardului Unirii (fostul Victoria Socialismului) au fost construite în cadrul unui proiect rezidenţial integrat, care traversează Piaţa Alba Iulia şi se prelungeşte până la Piaţa Muncii, clădiri care totalizează 15.000 de apartamente.

Construite în perioada 1983-1990, apartamentele au fost destinate iniţial muncitorilor de la Casa Poporului, însă în prezent au devenit una dintre cele mai scumpe zone rezidenţiale din Capitală.

...articol original