Pe o piaţă imobiliară încremenită încă în poveştile boomului de acum doi ani, tranzacţiile se numără pe degete
O radiografie a preţurilor locuinţelor vechi din Bucureşti surprinde scăderi semnificative şi faţă de sfârşitul lui 2009. Pretenţiile proprietarilor s-au ajustat, în medie, cu 7-10% în primele nouă luni ale anului.
Rămân totuşi discrepanţe majore între diferitele zone ale Capitalei. Dacă un apartament central din zona Dorobanţi este scos la vânzare cu circa 95.000 de euro, unul similar, dar din Drumul Taberei, pe Compozitorilor, este evaluat de proprietari la numai 49.000 de euro, conform site-urilor de anunţuri imobiliare. În cazul unui cartier semicentral, precum Dristorul, care beneficiază şi de avantajul apropierii metroului, proprietarii ar vrea să vândă un imobil cu două camere cu 61.000 de euro.
De vândut însă se vinde puţin. De regulă, garsoniere şi apartamente cu două camere, al căror preţ nu depăşete plafonul de 60.000 de euro al programului "Prima Casă". Chiar şi aşa, Capitala se menţine pe primul loc în topul celor mai scumpe oraşe româneşti, un metru pătrat de garsonieră fiind evaluat la circa 1.230 de euro, conform platformei online imobiliare.ro.
Sunt şi segmente ale pieţei de real estate bucureştene care, conjunctural, înregistrează acum vârful activităţii din 2010. "O garsonieră curată şi utilată decent este închiriată de proprietar în aceeaşi zi în care a scos-o pe piaţă.
Spre exemplu, pentru o gasonieră din cartierul Timpuri Noi, proprietarul a cerut o chirie de 250 de euro. A avut trei persoane care i-au oferit această sumă şi a ales pe cel care i-a oferit plata în avans pentru trei luni, alături de una de garanţie", a declarat pentru gândul Marius Gheorghescu, proprietatul unei agenţii imobiliare din Capitală.
Studenţii, cei mai importanţi clienţi şi la Cluj
Un fenomen similar putem observa şi într-un alt mare centru universitar, oraşul Cluj-Napoca. Aici, chiria lunară medie, în cazul unei garsoniere situate într-o zonă semicentrală este de circa 150 de euro. "Momentan, pe piaţa clujeană, singurul subsegment ce înregistrează un nivel mare al tranzacţiilor este cel al chiriilor. Acest fapt se datorează în mare parte începerii anului universitar şi afluxului mare de studenţi care vin în Cluj-Napoca în această perioadă, aproximativ 65.000 din care doar aproximativ un sfert au asigurate locuri de cazare în căminele universităţilor", a spus pentru gândul Doru Lupeanu, consultant al companiei de consultanţă Fix Up Marketing.
Nici în cel mai mare oraş ardelean amatorii de locuinţe nu se înghesuie la cumpărare. Cei care scot proprietăţi la vânzare încearcă diferite poziţionări în speranţa că vor reuşi să găsească un client. "Plaja preţurilor la ofertare este destul de mare în momentul de faţă, oscilând între 800 şi 1.300 de euro pentru un metru pătrat util. Diferenţa este dată în mare parte de nevoia de lichidităţi a proprietarilor. O medie a valorilor la care se efectuează tranzacţii este de 1.000 de euro pe metru pătrat pe segmentul garsonierelor şi al apartamentelor de două camere. Pentru apartamentele de trei şi patru camere media oscilează între 850 şi 900 de euro, în funcţie de gradul de finisare", precizează Lupeanu. Astfel, o locuinţă de două camere din cartierul Andrei Mureşanu poate fi cumpărată cu 45.000 de euro.
Totodată, consultantul local apreciază că "cererea pe segmentul rezidenţial este în continuare la un nivel scăzut şi insuficient de mare astfel încât să atragă după sine o creştere a numărului de construcţii noi pe piaţă."
Garsoniere mai ieftine de 20.000 de euro şi în marile oraşe
Tot de un "îngheţ" prelungit vorbesc şi agenţii imobiliari din alte oraşe mari ale ţării. "Se negociază intens, însă, în ultimele două luni, proprietarii sunt tot mai reticenţi în a reduce nivelul pretenţiilor financiare. Marja de negociere s-a diminuat, iar preţurile se menţin relativ stabile", a precizat pentru gândul Daniel Mitroi, directorul unei agenţii imobiliare piteştene.
În acest oraş, cu aproximativ 180.000 de locuitori, preţul garsonierelor semicentrale a scăzut sub nivelul de 20.000 de euro, de trei ori mai ieftin decât în apartament cu două camere într-o zonă bună a Capitalei. "În cazul locuinţelor monocamerale am efectuat tranzacţii cu preţuri cuprinse între 19.000 şi 21.000 de euro. Un apartament cu două camere dintr-o zonă bună a oraşului, Popa Şapcă, a fost vândut recent cu 42.000 de euro. Unul similar, situat într-un cartier mai slab cotat a fost achiziţionat cu 34.000 de euro", punctează Mitroi.
Şi Virginia Herţa, reprezentanta unei agenţii imobiliare din Baia Mare, subliniază fenomenul încremenirii preţurilor de acum două-trei luni. "Se caută în continuare chilipirurile, însă cuvântul de ordine de pe piaţă este stagnare de mai bine de două luni", precizează pentru gândul Herţa. Tot ea este cea care afirmă că garsonierele cu un confort redus sunt tranzacţionate cu aproximativ 18.000 de euro, în timp ce un apartament cu două camere se poate vinde, în Baia Mare, chiar şi cu 30.000 de euro. Pentru o locuinţă cu trei camere, un doritor trebuie să plătească între 35.000 şi 40.000 de euro.
Apartamentele cu 2 camere, vedete în 2010
În general, mare parte dintre românii care cumpără acum o casă se îndreaptă spre apartamentele cu două camere. "Mai bine de jumătate dintre tranzacţiile pe care le efectuam provin de pe segmentul două camere", afirmă reprezentanta agenţiei băimărene. O realitate similară este probată şi de cifrele consemnate în alte oraşe ale ţării. În Braşov, apartamentele cu două camere s-au dovedit a fi cele mai rezistente la scăderile de preţ.
Proprietarii de astfel de imobile le scot la vânzare la preţuri asemănătoare celor de la sfârşitul lui 2009. Un metru pătrat costă în medie 924 de euro, cu numai 2,8% mai puţin decât în luna ianuarie a acestui an, conform studiului citat.
În Constanţa însă, situaţia este atipică. Locuinţele cu două camere s-au depreciat accentuat în oraşul de la malul mării. De la peste 1.100 de euro pentru un metru pătrat la începutul anului, până la circa 960 de euro în prezent.
Astfel, pentu o casă de 50 de metri pătraţi, proprietarii cer acum aproximativ 48.000 de euro.
Iaşiul şi Timişoara sunt oraşele mari ale ţării unde nivelul preţurilor s-a ajustat cel mai rapid. Un apartament ieşean cu o suprafaţă de circa 50 de metri pătraţi poate fi cumpărat la preţul cerut de proprietari de circa 44.000 de euro. O locuinţă similară, însă din oraşul de pe malul Begăi, are un preţ de strigare mai mic, de 43.000 de euro.
Evoluţia tranzacţiilor în primele şapte luni
*În primele şapte luni numărul tranzacţiilor imobiliare a crescut uşor în primele şapte luni ale acestui an, faţă de perioada similară de anul, până la 195.491.
*În 2010, doar în martie şi iunie s-au semnat mai multe tranzacţii decât în aceeaşi perioadă a anului trecut.
*23% dintre tranzacţiile semnate în ianuarie-iulie 2010 au fost finanţate cu credite, respectiv 45.287.
... articol original
