Suma este rezultatul unei estimări preliminare a unei agenţii austriece specializate în cercetări privind remitenţele. Banii ar putea fi utilizaţi pentru deschiderea de noi afaceri în România.

România se situează între primele zece ţări din lume (prima din acest top fiind China) care beneficiază de importante sume de bani ce provin de peste graniţă, de la cetăţenii aflaţi în emigraţie.  „Se vorbeşte de 2,5-2,8 milioane de emigranţi români, însă nu există date exacte. Aceştia trimit anual în ţară între şase şi opt miliarde de euro“, spune Nicolaas de Zwager, directorul Agenţiei Internaţionale pentru Informaţii despre Țările Sursă (IASCI), un ONG din Austria. Împreună cu Fundaţia Soros, agenţia a demarat un proiect intitulat „Maximizând impactul migraţiei asupra dezvoltării – Fluxuri financiare şi investiţii în România“, primul realizat de către IASCI într-o ţară din cadrul UE. Proiectul, care va fi implementat în perioada iunie-noiembrie 2010, îşi propune promovarea stabilităţii şi sustenabilităţii dezvoltării economice în România, prin integrarea efectelor pozitive ale migraţiei şi a fluxurilor financiare generate de migraţie, care pot avea un impact benefic în dezvoltarea comunităţilor şi ţării de origine.

IASCI a realizat diferite studii în ţări învecinate, cum sunt Republica Moldova, Bosnia, Albania şi Kosovo. Directorul IASCI precizează că, în medie, ciclul de migraţie este de 12 ani, iar un portret-robot al emigrantului ar fi alcătuit astfel: tânăr, ambiţios, cu spirit antreprenorial, care îşi asumă riscul. De aceea, de Zwager consideră că emigranţii trebuie văzuţi ca antreprenori. El spune că 70% din emigranţii moldoveni care au fost intervievaţi au spus că doresc să revină acasă, iar 60% au declarat că, odată întorşi, îşi vor deschide o afacere.

Emigranţii economisesc de şase ori mai mult decât trimit acasă

Una din concluziile studiilor realizate de IASCI este aceea că pentru emigranţi nu este important numai să trimită acasă câte 100 de euro pe lună. Obiectivul lor este să acumuleze capital pentru a investi într-o afacere, pentru educaţia copiilor sau pentru pensii. De aceea, cheltuiesc cât mai puţini bani şi expediază către familiile din ţară doar o mică parte din câştig. La rândul lor, rudele cheltuiesc sumele primite pe produse importate, astfel încât banii se întorc peste hotare. „De exemplu, pentru fiecare euro pe care îl trimit acasă, albanezii păstrează 6,6 euro, pe care-i economisesc. Cei mai economi sunt însă emigranţii din Kosovo, care, atunci când expediază un euro către familii, depun în bănci 7,1 euro“, susţine Ilir Gedeshi, director al Centrului pentru studii economice şi sociale din Albania, instituţie ce a colaborat cu IASCI. Astfel, gradul mediu de economisire în rândul emigranţilor proveniţi din ţările învecinate României este de 50%, în vreme ce familiile din statele UE economisesc doar 10% din venituri. În general, printre cei mai economi sunt asiaticii, care pun deoparte 13% din banii câştigaţi, la polul opus aflându-se americanii, cu un grad de economisire de aproximativ 3%.

...articol original