Cât ar trebui să fie venitul minim garantat şi cum ar trebui acordat pentru a îşi atinge scopul social fără să distorsioneze piaţa muncii  şi să irosească banii publici? Guvernul răspunde parţial, cârpind momentan legislaţia.

Principala modificare din Legea venitului minim garantat este decuplarea deciziei de acordare a ajutorului financiar de plata lui efectivă. De anul viitor, responsabilitatea va fi împărţită între primării, care vor întocmi în continuare dosarele şi anchetele sociale, şi agenţiile de prestaţii sociale, care vor efectua plăţile. În acest mod, premierul Boc susţine că venitul minim garantat va ajunge doar la persoane aflate cu adevărat în nevoie şi nu va mai fi plătit de primărie „pentru a nu mai fi un instrument de campanie electorală sau de mită electorală“. Venitul minim garantat a suscitat discuţii aprinse încă de la introducerea sa în 2001, fiind în repetate rânduri contestat pentru impactul nefast asupra relaţiilor de muncă, dar şi pentru modul în care este distribuit: de la alcătuirea dosarelor, dovedită ilegală în unele cazuri, până la plata aleatorie, în funcţie de resursele financiare disponibile.

Politicienii se dezic de ajutorul social

Cea mai recentă luare de poziţie este a preşedintelui Băsescu. „Îndemnul meu este să nu mai încurajăm nemunca, adică acel venit minim garantat, care a făcut ca astăzi în mediul rural să nu mai găseşti un om care să lucreze o zi la cules de fructe; trebuie ori diminuat, ori scos, ori dat numai acelora care trebuie să-l primească“. Prima iniţiativă de eliminare a venitului minim garantat aparţine deputatului Silviu Prigoană, care a înaintat Parlamentului, în mai 2010, un proiect de abrogare a venitului minim garantat. La rândul său, liderul Blocului Naţional Sindical, Dumitru Costin, admite că această formă de sprijin financiar îi demotivează pe unii dintre cei care îl primesc să îşi mai caute de lucru.

... articol original