Fondul de Garantare: Normele de creditare se pot trimite fara protocolul-cadru 11 banci si-au exprimat intentia de a participa la continuarea programului guvernamental
Fondul National de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM) a instiintat bancile ca pot trimite spre aprobare Bancii Nationale a Romaniei noile norme de creditare din cadrul programului ,,Prima casa 4”, fara sa astepte publicarea protocolului-cadru.
Pana in prezent, 11 banci, reprezentand peste 80% din volumul portofoliului de garantii, si-au exprimat intentia de a participa la continuarea programului guvernamental.
Potrivit legislatiei, protocolul-cadru trebuie aprobat printr-un ordin comun al ministrului Finantelor Publice si al ministrului Economiei, urmand a fi publicat in Monitorul Oficial. Urmatorul pas va fi ca FNGCIMM sa semneze protocolul-cadru cu bancile care si-au exprimat optiunea de a participa la program.
,,Precizam faptul ca bancile au obligatia de a-si actualiza normele interne de creditare si de a le supune spre aprobare Bancii Nationale a Romaniei, actualizarea normelor fiind legata de modificarile cadrului legal aduse prin OUG 33/2011 si HG 404/2011, fara a exista implicatii legate de publicarea protocolului-cadru, care nu poate completa sau schimba continutul actelor normative de nivel superior, mentionate anterior”, se arata intr-un comunicat transmis de FNGCIMM, ca reactie la unele declaratii ale presedintelui Asociatiei Romane a Bancilor (ARB) Radu Ghetea, pe tema demararii programului guvernamental.
Cand incepe programul
Oficialul ARB a precizat, saptamana trecuta, ca bancile asteapta de la Fondul de Garantare proiectul de conventie pentru ,,Prima casa 4”, astfel incat sa introduca masurile din acesta in normele de creditare care urmeaza sa fie supuse aprobarii BNR. Radu Ghetea a adaugat ca startul creditarii in cadrul programului s-ar putea da peste trei-patru saptamani.
Totodata, Dominic Bruynseels, presedintele executiv al BCR, afirma ca bancile vor oferi primele credite ,,Prima casa 4” in momentul in care BNR va termina de evaluat toate riscurile legate de normele de creditare.
Principala diferenta in cea de-a patra editie ,,Prima casa” fata de programele anterioare o reprezinta impartirea riscului, in mod egal, intre stat si institutiile de credit.
Pe partea de costuri, nivelul acestora ramane la fel ca in trecut, dobanzile la imprumuturile in euro fiind de Euribor la 3 luni alaturi de o marja de maximum 4,5%, iar la creditele in lei marja este de maximum 2,5% la care se adauga Robor la 3 luni. A
vansul minim va ramane la 5%. Vor mai putea accesa imprumuturi in cadrul noului program inclusiv cei care detin o locuinta de cel mult 50 mp.
Plafon epuizat
FNGCIMM a mai aratat ca a elaborat si transmis bancilor partenere inca din data de 2 mai proiectul de protocol-cadru, pentru a fi analizat de acestea.
,,Bancile si-au facut propriile observatii, care au fost discutate, coroborate si preluate de Fond in forma definitiva a protocolului-cadru, transmisa catre Ministerul Finantelor Publice in data de 9 mai”, se indica in comunicatul Fondului.
Bancile au epuizat inca de la inceputul lunii mai a acestui an plafonul de 200 de milioane de euro alocat de guvern programului ,,Prima casa 3”.
Greutatea cu care s-au miscat insa autoritatile de la anuntul lansarii unei noi etape a programului a condus la lansarea, de catre institutiile de credit, a unor variante alternative de creditare ipotecara.
Bancile ofera imprumuturi imobiliare cu dobanzi relativ mai mari decat cele din cadrul ,,Prima casa”, cu un avans minim mai ridicat, punctul forte fiind acela ca oricine poate accesa un astfel de credit.
Potrivit calculelor Consiliului Investitorilor Straini (CIS), o injumatatire a garantiei statului ar putea conduce la acordarea de noi imprumuturi de aproximativ 1,4 miliarde de euro.
Aceasta suma ar contribui si la o crestere a PIB cu 0,6%, a numarului de noi angajati pe termen mediu cu 12.000 de persoane, dar si a veniturilor bugetare cu 0,5%.
Programul ,,Prima casa” a demarat in luna iulie 2009, analistii fiind de acord ca fara acesta economia Romaniei ar fi inregistrat o scadere suplimentara.
De la inceptul programului si pana in luna februarie a acestui an au fost acordate aproape 35.000 de garantii in valoare de peste 1,3 miliarde de euro.
