Un cutremur precum cel din 1977 ar distruge 23.000 de locuinţe în Capitală. Asigurarea facultativă de locuinţă este singura soluţie pentru a ne feri de pagube.
Scenariul producerii unui cutremur de intensitate comparabilă cu cel din 1977 a devenit aproape o certitudine într-o perspectivă medie de timp. În acest context asigurarea locuinţelor devine şi ea o necesitate.
Potrivit unui studiu INCERC, un astfel de eveniment ar provoca distrugerea a 23.000 de locuinţe doar în Capitală.
„Despăgubirile primite în caz de cutremur de către persoanele care au încheiat contracte de asigurare obligatorie a imobilelor lor nu vor fi suficiente pentru repararea distrugerilor”, spune Emil Sever Georgescu, director ştiinţific în cadrul INCERC. Cum putem acoperii totuşi eventualele pagube?
„Chiar şi în ipoteza în care cea mai mare parte a locuinţelor vor fi asigurate prin PAID (n.r. - poliţa obligatorie împotriva dezastrelor) nu este suficient pentru a sta liniştiţi. Soluţia constă în asigurarea facultativă pe întreaga valoarea a locuinţei şi, în plus, asigurarea bunurilor din locuinţă.
Poliţa obligatorie nu asigură şi bunurile”, explică Radu Mustăţea, preşedintele directoratului Astra Asigurări, liderul pieţei de profil.
Poliţa obligatorie, care trebuie achiziţionată de toţi proprietarii de locuinţe pentru a evita amenzile impuse prin lege acoperă doar 20.000 de euro pentru locuinţele de tip A şi 10.000 de euro pentru cele de tip B.
Deşi au existat mai multe discuţii în acest sens, potrivit preşedintelui Pool-ului de Asigurare Împotriva Dezastrelor, Marius Bulugea, legea care impune obligativitatea achizi-ţionării poliţei este în vigoare şi îşi face efectele.
Astfel, toţi proprietarii trebuie să încheiere o asigurare PAD chiar dacă deţin şi una facultativă. Cu o singură excepţie: când asigurarea facultativă acoperă şi cele trei riscuri incluse în PAD, adică riscul de cutremur, riscul de inundaţii şi riscul de alunecări de teren.
Companiile de asigurări sunt pregătite
„Companiile de asigurare din România sunt obligate să cumpere protecţie. Fiecare companie este reasigurată. La fel cum clienţii cumpără de la noi asigurări, noi cumpărăm reasigurare de la companii specializate.
În plus, Comisia de Supraveghere a Asigurărilor obligă toţi asigurătorii să constituie rezerve speciale pe care tot CSA le verifică.
Vă pot spune că la Astra atât reasigurările, cât şi rezervele speciale sunt la un nivel mai mult decât adecvat. Pot spune, cu siguranţă, că Astra poate face faţă unui eveniment similar cutremurului din 1977 şi cred că şi celelalte companii de asigurări.
Acelaşi lucru îl pot spune şi despre PAID”, punctează Radu Mustăţea. În privinţa PAID lucrurile sunt şi mai clare, riscurile cuprinse de poliţele obligatorii fiind reasigurate aproape integral de un grup format din cele mai reputate companii de reasigurare din lume.
Ipotezele studiului
Scenariul INCERC are la bază un ansamblu de evenimente şi efecte posibile de credibilitate ridicată în caz de seism. In Bucureşti, un cutremur de magnitudinea celui din 1977 ar duce la avarierea de gradul 3 a 23.000 de imobile (aproape un sfert din totalul de 113.000 imobile ce figurează în Bucureşti, potrivit recensământului din 2002).
În funcţie de scara folosită, aceste avarii semnifică crăpături semnificative ale pereţilor, avarii moderate ale structurii de rezistenţă. Jumătate din clădirile avariate vor fi cele din categoria P+1, din materiale de slabă calitate, iar peste 40% sunt până la P+4, clădiri din zidărie cu elemente din beton armat, lemn etc.
Restul de 10% e reprezentat de clădiri înalte, din beton armat şi zidărie. Dintre cele 23.000 clădiri afectate, pot suferi avarii grave - nivel de colaps parţial sau total (gradul de avariere 5) aproximativ 1.000 clădiri, spune studiul INCERC.
Unu din cinci bucureşteni e „expus”
În scenariul de cutremur pe timp de noapte, spre exemplu dacă seismul ar avea loc în jurul orei 21.00, peste 450.000 locuitori se pot afla în clădiri care pot depăşi gradul 3 de avariere. Acestea sunt în general clădirile construite până în 1977.
... articol original
